Adolescenții pot avea bufeuri?

Pierdere în greutate frecvența mișcărilor intestinale de oboseală. Cum sa scapi de constipatie | Bioclinica

Tratament Tulburarile de motilitate intestinala reprezinta contractiile anormale intestinale, precum spasmele si paralizia intestinala.

Tulburarile de motilitate intestinala descriu o varietate de tulburari in care intestinele si-au pierdut capacitatea de a-si coordona activitatea musculara datorita unor cauze endogene sau exogene. Tulburarile de motilitate intestinala pot fi primare sau secundare si se pot manifesta clinic prin diferite semne si simptome, incluzind distensia abdominalaconstipatiacolicile abdominale, refluxul gastro-esofagian sau varsaturile.

In sensul larg al termenului, orice alterare a tranzitului alimentar si a secretiilor tractului digestiv poate fi considerata tulburare intestinala de motilitate. Pseudo-obstructia cronica intestinala este un sindrom clinic cauzat de propulsia intestinala ineficienta si caracterizate de simptomele si semnele obstructiei intestinale in absenta unei leziuni de ocluzie a lumenului intestinal.

Conditia este cauzata de un grup de tulburari heterogene musculare si ale nervilor locali si determina simptome obstructive intestinale in absenta oricarei obstructii mecanice. De obicei apare la pacientii cu conditii comorbide severe sau dupa traumatisme chiar chirurgicale. Tulburarile intestinale de motilitate primare sau cele care nu sunt secundare neoplaziilor sau unei patologii debilitante au un prognostic bun.

Prognosticul este nefavorabil pentru pacientii cu pseudo-obstructie intestinala, acestia avind o mortalitate ridicata.

Constipația: tot ce trebuie să știi – cauze, simptome, factori de risc, tratament, prevenție

Mecanismul motilitatii gastrointestinale Miscarile coordonate ale stomacului si intestinelor sunt necesare pentru a digera si a propulsa continutul intestinal de-a lungul tractului digestiv. Modelul complex al contractiilor si relaxarii necesare pentru o motilitate adecvata a tractului gastrointestinal sunt generate in nervii si muschii din peretii gastrointestinali. In fiecare zi, la orice ora, factori multipli pot influenta motilitatea gastrointestinala efortul fizic, stresul emotional.

Patogeneza tulburarilor de motilitate intestinala este probabil multifactoriala, totusi nu au fost demonstrate inca anomalii biochimice sau structurale, facind exceptie unele forme de pseudo-obstructiei intestinala.

Desi organizatia structural generala este similara de-a lungul tractului gastrointestinal, fiecare parte are activitati motorii diferite. Musculatura tractului digestiv are o inervatie extrinseca simpatica si parasimpatica si intrinseca plexul Auerbach sau plexul mienteric.

Intimplator, activitatea motorie neorganizata cu complexe peristaltice si antiperistaltice apare in timpul alimentatiei, permitind reamestecarea gastrica a alimentelor. Dupa aceasta amestecare a alimentelor, intervine o alta activitate motorie, mai regulata, imitind valurile peristaltice contractii ale musculaturii circulare a intestinului subtire care permit progresia alimentelor nedigerate prin intestine.

Aceste evenimente au loc datorita activarii zonei pacemaker-ului gastric, in care isi au originea undele lente cu o frecventa de 3 cicluri pe minut. Acesta este localizat la jonctiunea dintre corpul si antrumul stomacului. Undele electrice, denumite complexe mioelectrice migratoare, determina frecventa contractiilor musculare din zonele antrale si pilorice prin cuplare electromecanica.

Aceste complexe regleaza golirea gastrica si misca continutul gastric distal. La fiecare 90 de minute, citeva complexe mioelectrice migratoare sunt produse in zona stomacului si progreseaza distal spre ileon. Functia vagala si eliberarea oxidului nitric, a polipeptidelor intestinale vasoactive, a motilinei si a nutrientilor din alimente si a altor enterohormoni afecteaza de asemenea motilitatea gastrointestinala.

Cauze si factori de risc Cauzele care determina tulburarile de motilitate intestinala par a fi multifactoriale, fiind depistate doar citeva. Bolile degenerative determina pseudo-obstructie alaturi de alte probleme, totusi la pacientii cu pseudo-obstructie, au fost observate doar modificarile sistemelor muscular si nervos. Multiple medicamente folosite frecvent antidepresivele, diureticele, laxativele sau cu indicatii specifice sarurile de litiu, alcaloizii vinca si alti agenti chimioterapici pot interfera cu motilitatea intestinala.

Acestea pot determina sindromul intestinului narcotic, observat de obicei la pacientii care folosesc opiacee pentru durerea cronica. Tulburarile endocrine mixedemul pot cauza de asemenea pseudo-obstructie. Sindromul intestinului iritabil, conditia cea mai frecvent diagnosticata, a fost considerata o boala a colonului pentru decenii, dar cercetarile asupra motilitatii gastrointestinale au demonstrat ca anomaliile motilitatii apar de fapt in intestinul subtire.

Sindromul intestinului iritabil Cauza sindromului intestinului iritabil ramine necunoscuta. In functie de unele studii, intestinul subtire si colonul pacientilor cu aceasta conditie sunt mai sensibile si mai reactive la stimulii usori decit la normali.

Conditia poate fi legata de imaturitatea muschilor si a nervilor din peretele intestinal al acestor persoane. Incontinenta fecala Inaintarea in virsta, atacurile vasculare cerebrale, boala Parkinsonleziunile maduvei spinarii, fisurile anale si rectale din timpul nasterii, diabetul, complicatiile chirurgicale si tulburarile neuromusculare miastenia gravis pot determina incontinenta fecala.

beneficii hiit pentru pierderea de grăsimi

Ocazional, incontinenta fecala poate aparea dupa ingestia anumitor alimente. Zaharurile, fibrele insolubile si cerealele cu exceptia orezului sunt fragmentate in intestine, formind o cantitate variabila de gaz care trebuie eliminat. Cei mai multi oameni au deficit de lactaza si nu pot digera lactoza, un zahar obisnuit multor alimente lapte, prajituri.

Persoanele care au deficit de lactoza pot acuza diaree lichida incontrolabila dupa ingestia de lactoza. Constipatia Constipatia pierdere în greutate frecvența mișcărilor intestinale de oboseală mai multe cauze, primare sau secundare. Cele mai frecvente dintre acestea sunt urmatoarele: dieta saraca in fibre si bogata in grasimi animale si zaharuri rafinate sarcina, hipotiroidismul, leziunile sistemului nervos constipatia fiziologica legata de modificarile stilului de viata calatoriile, o slujba noua sau divortulin care pacientul ignora nevoia de a defeca dezechilibrul electrolitic, mai ales daca implica calciul sau potasiul tumorile care produc compresie mecanica pe intestine, interna sau externa intoxicatia cu mercur, plumb, fosfor sau arsenic constipatia poate fi secundara ragadelor fisurilor anale.

Factorii genetici Intr-un studiu care a investigat asocierea dintre anomaliile mitocondriale si tulburarile de motilitate intestinala, cercetatorii au dovedit aceasta relatie etiologica genetica. Cind acestea sunt idiopatice si nu sunt legate cum se diminuează boxerii neoplazii sau boli sistemice, morbiditatea este minima, iar mortalitatea prin complicatii este mica. Complicatiile apar de obicei la persoanele cu pseudo-obstructie intestinala.

Pot fi afectate persoanele din orice grup de virsta. De exemplu, intestinul iritabil apare mai frecvent la persoanele intre de ani, in timp ce pseudo- obstructia intestinala poate aparea la nou-nascuti sau la batrini.

Durerile abdominale si constipatia: care sunt cauzele si cand este indicata vizita la medic?

Majoritatea pacientilor sunt femei. Tulburarile de motilitate intestinala primare sunt mai comune la persoanele albe si sunt considerate a fi legate de dieta. Tabloul clinic al pacientilor cu tulburari de motilitate intestinala este variat, cuprinzind de la simpla greata si indigestiepina la durere abdominala severa, varsaturi, diaree, inapetenta, scadere in greutate si alte simptome.

In timpul sarcinii, anomaliile de motilitate se pot agrava drept consecinta a compresiei uterine asupra anselor intestinale. Se va obtine de la pacient un istoric medical complet cuprinzind urmatoarele: disconfort abdominal, crampegreata sau varsaturi, durere, flatulenta excesiva si senzatie de plenitudine rectala frecventa, cantitatea si momentul defecatiei normale si orice modificare recenta cantitatea, consistenta si culoarea ultimelor scaune ale pacientului tipul de dieta, administrarea de laxative sau clisme si medicatia.

Pseudo-obstructia intestinala cronica Pacientii cu pseudo- obstructie intestinala cronica acuza in general distensie abdominala, durere, ametealaoboseala, greata si varsaturi cu durata de citeva zile sau luni inainte de diagnosticul conditiei. Un tip de durere este legat direct de distensia intestinala si se amelioreaza sau dispare temporar daca distensia scade. Un al doilea tip este probabil secundar spasmelor muschilor netezi sau hiperalgeziei viscerale si este independent de distensia intestinala.

Distensia intestinala variaza de la minima pina la cea echivalenta a 9 luni de sarcina, in functie de natura si patologie. Pot fi prezente zgomote hidro-aerice. Durerea si distensia pot fi continue sau pot fi intrerupte de perioade de ameliorare clinica.

Varsaturile constau din alimente ingerate cu 12 ore sau mai mult inainte si pot fi fecaloide. La pacientii cu afectarea predominanta a intestinului subtire, supracolonizarea bacteriana si sindromul ansei stagnante se dezvolta frecvent si pot conduce la steatoree si diaree. Afectarea predominanta colonica determina constipatiemagacolon sau ambele.

Pacientii cu ambele tipuri de afectare pot prezenta periodic diaree si constipatie, in functie de severitatea steatoreei si de implicarea relativa a fiecarui organ. Multi pacienti prezinta afectarea esofagului, care poate fi asimptomatica sau poate produce disfagiedurere retrosternala, regurgitatiireflux si pirozis.

Neuropatiile viscerale se pot manifesta ca simptome similare acalaziei sau pierdere în greutate frecvența mișcărilor intestinale de oboseală esofagiene difuze. Afectarea gastrica produce gastropareza.

Tulburarile Depresiei si anxietate - definitie - simptome si ce trebuie sa faci

Distensia abdominala si durerea produse de orice combinatie de afectare gastrica, a intestinului subtire si colonului duce la diminuarea aportului alimentar, scadere in greutate si malnutritie, mai ales cind este combinata cu malabsorbtia. Pacientii cu afectare limitata la colon si partea distala a intestinului subtire pot avea greutate relativ normala deoarece partea proximala a intestinului subtire care este neafectata permite absorbtia normala.

Pacientii pot avea istoric de scadere in greutate sau operatii abdominale in antecedente fara a se descoperi nici o leziune obstructiva, sau pot avea si alti membrii ai familiei afectati de conditie.

Sindromul intestinului iritabil Durerea abdominalagreata si miscarile intestinale neregulate care se intensifica in perioadele de stress sunt cele mai comune simptome la acesti pacienti. Incontinenta fecala Incontinenta fecala poate fi o conditie periculoasa. In forma sa usoara, pacientii pot acuza balonare abdominala, dar in forma severa pot experimenta durere abdominala severa.

Pacientii pot sa nu prezinte simptome de incontinenta daca exista si o alta comorbiditate medicala boala Parkinsono conditie demielinizanta a maduvei spinarii.

modalități de a pierde grăsimea de burtă masculină

In primul pierderea în greutate este încetinește al bolii, eliminarea gazelor depasind de ori pe zi caracterizeaza incontinenta fecala. In stadiul al doilea, apare incontinenta lichida iar pacientii nu realizeaza eliminarea scaunelor incontinenta fecala pasiva. In ultimul stadiu, cel mai sever, apare eliminarea pierdere în greutate frecvența mișcărilor intestinale de oboseală de materii fecale prin muschiul sfincter normal incontinenta de urgenta.

Bufeuri la adolescenți: cauze, simptome, tratament și remedii

Constipatia si incontinenta fecala Constipatia poate fi de asemenea o conditie amenintatoare de viata. Acesti pacienti raporteaza disconfort abdominal, crampe, durere, senzatie de plenitudine rectala sau mai rar greata si varsaturi. Cel putin 3 scaune pe saptamina si nu mai mult de 3 pe zi este considerata defecatia normala. Orice reducere a frecventei defecatiei poate fi considerata constipatie.

  • Patologii frecvente | Innergy
  • Creșterea ratei metabolice pierde în greutate
  • Modalități de a spune pierderea în greutate

Colicile abdominale sunt prezente la acesti pacienti. Complicatii Complicatiile tulburarilor de motilitate intestinala variaza mult, in functie de tipul specific de tulburare luata in consideratie. Daca aceasta nu este recunoscuta precoce, pacientul poate deceda. Impactarea reprezinta colectarea fecalelor uscate si dure in rect sau colon.

Simptomele impactarii pot fi similare celor constipatiei sau pot sa nu fie legate de sistemul gastrointestinal. Daca distensia abdominala apare, miscarile diafragmului sunt compromise, cauzind aeratie insuficienta cu hipoxie secundara si disfunctie ventriculara stinga.

In plus, hipoxia poate precipita angina sau tahicardia. Cind intervine un raspuns vasovagal, pacientul poate avea hipotensiune. Pacientii cu impactare pot acuza varsaturi, diaree si deshidratare. Se pot prezenta intr-o stare confuza si dezorientata, cu tahicardiefebra si presiune arteriala alterata.

Intestinul iritabil nu este de obicei asociat cu complicatii. Incontinenta fecala poate determina probleme psihologice la pacientii afectati.

lipsa de somn pierde în greutate

Diagnostic Investigarea completa trebuie sa excluda o cauza organica pentru simptomele pacientului mixedemul, obstructia dinamica intetinala sau neoplazia, care sunt conditii tratabile. Doar dupa un examen clinic complet pacientul poate fi diagnosticat cu o problema functionala.

Investigatiile pot cuprinde studiile de laborator, imagistica diagnostica, manometria, electromiografia, endoscopia si laparoscopia sau laparotomia diagnostica. Studii imagistice Radiografia si scintigrafia Radiografia simpla a abdomenului poate arata blocajul intestinal fara o obstructie mecanica la pacientii cu pseudo-obstructie intestinala, dar nu este de ajutor in cazul intestinului iritabil sau in constipatie.

Un studiu baritat ajuta in diagnostic dar nu trebuie administrat pacientilor cu simptome cu pseudo-obstructie, deoarece poate determina blocaj ireversibil al tranzitului intestinal. Poate arata o intirziere a timpului de tranzit la persoanele cu constipatie sau rezultatele pot fi normale la pacientii cu intestin iritabil.

Desi defecografia ofera unele informatii despre cinetica golirii rectale, studiile scintigrafice ale timpului de tranzit intestinal si colonic este de preferat. Manometria si electromiografia Manometria rectala, procedura pentru masurarea presiunii intestinale exercitate de catre muschii pelvini, poate aduce informatii importante mai ales pentru pacientii cu incontinenta fecala.

Manometria esofagiana sau gastroduodenala sau cistometrografia pot fi efectuate daca sunt indicate. Electromiografia pelvina aduce informatii despre conducerea nervoasa si functia muschilor, desi nu este foarte precisa.

Constipație cronică: ceea ce încearcă să vă spună intestinul

Astfel de informatii fac posibila diferentierea intre tulburarile functionale si organice ale defecatiei. Endoscopia Endoscopia aduce informatii despre modelul morfologic si functional al tractului digestiv. Studiile endoscopice ale tractului digestiv superior si inferior se vor efectua la pacientii cu orice tulburare intestinala, deoarece la acesti pacienti dismotilitatea a fost detectata pe tot intregul tract gastrointestinal.

O biopsie a mucoasei rectale sau pe intreaga grosime a peretelui rectal poate fi de ajutor pentru a diagnostica amiloidoza sau anomaliile patologice ale stratului muscular sau ale plexurilor nervoase. Laparoscopia sau laparotomia diagnostica Laparotomia sau laparoscopia diagnostica, cu biopsie tisulara sau rezectie si imunohistochimie pot fi efectuate pentru a evalua celulele c-kit pozitive.

  • Cum sa scapi de constipatie | Bioclinica
  • Pierderea în greutate hackensack nj
  • Pierdere în greutate și lupus

O biopsie pe toata grosimea peretelui se poate obtine prin laparoscopie. Aceste biopsii trebuie examinate pentru boli musculare, celule inflamatorii in plexul mienteric, incluziuni intracitoplasmatice si intranucleare neuronale, distructie neuronala si absenta imunoreactivitatii c-kit.

Daca se efectueaza laparotomie, mostrele trebuie luate din doua locuri, cu tesut obtinut din segmente dilatate si nondilatate ale intestinelor si procesate pentru microscopie si imunohistochimie.

Tratament Deoarece diferite medicamente pot duce la tulburarile de motilitate intestinala, acestea vor fi evitate daca este posibil, rezolvind astfel conditia.

La anumiti pacienti, farmacoterapia poate fi de ajutor. Disritmia gastrica preprandiala poate afecta golirea gastrica si contribuind la pierdere în greutate de 60 de ani inadecvata a medicamentelor din intestinul subtire si fluctuatii ale eficientei terapiei. Interventiile chirurgicale nu sunt efectuate pentru a trata pacientii cu tulburari primare de motilitate intestinala, cu exceptia constipatiei idiopatice care nu raspunde la terapiile medicale si a tratamentului pseudo-obstructiei.

Chirurgia pentru acesti pacienti este intotdeauna paliativa. Doar pacientii care sunt incapacitati de simptome sau cei a caror status nutritional este afectat vor fi indicati pentru interventie.

Pacientii cu tulburari de motilitate intestinala trebuie sfatuiti sa se adapteze conditiei lor si sa evite situatiile sau substantele care le agraveaza simptomele.

Terapia farmacologica Medicamentele folosite in controlul dismotilitatii intestinale cuprind parasimpaticomimeticele, agentii prokinetici, antagonistii opioizi, antidiareicele si antibioticele. Agentii cei mai utili in tratamentul acestor conditii sunt neostigmine, betanecolul, metoclopramidul, cisapridul si loperamida. Prucalopridul pare promitator pentru tratarea constipatiei cronice.

Antibioticele cu spectru larg pot fi necesare pentru sindromul ansei stagnante cu colonizare bacteriana. Un regim de 7 zile cu antibiotice tetracilina, doxiciclina, ampicilina, quinolone, metronidazol poate duce la remisia diareei.

PATOLOGII FRECVENTE

Endoscopia, ostomia si rezectia intestinala Pacientilor cu pseudo-obstructie intestinala acuta, decompresia chirurgicala este potrivita si poate rezolva problema.

Cind este indicata, decompresia endoscopica trebuie incercata inaintea oricarei interventii chirurgicale. Unii pacienti pot beneficia prin laparoscopie si liza adeziunilor. Procedurile chirurgicale cum sunt jejunostomiile de alimentatie, gastrostomia decompresiva sau ileostomia pot fi necesare. Transplantul de intestin subtire este inca in stadii experimentale.