V-XII EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE disciplină opţională MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

Acela a descoperit tezaurele lui Priam şi Agamemnon sub ruinele Troiei şi ale Mikenei, eu am descoperit o comoară de peste o mie de statuete de piatră, sigilii plurimorfe care cuprind chipurile şl numele preoţilor şi magistraţilor eponimi ai acestui popor, din cea mai greu de întrevăzut protoistorie. Ei vorbeau latina primordială, demotică, iar aceste obiecte se numeau sigili — figurine mici, în relief, statuete, peceţi.

Li se zicea răbucus glos — ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate, act de ţinerea evidenţei; megalitos tabulatus — piatră monumentală pe care sunt înregistrate simbolurile legilor şl numele fruntaşilor din senaturile pastorale: magii şi legiuitorii, fondatorii de gnose în rigorile Legilor Belagine. În fine, erau denumite sâve de moşine, adică vasilci — capete funerare de strămoşi, depuse pe movilele ce demarcau limesurlle latifundiilor gentilice ale Comunei Primordiale.

ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

Deacum toate ideile celui de la Densuş pot fi probate cu texte decriptate din aceste statuete şi din monezile geto-dacilor, de către poet. Se află în monezile geto-dacilor aceste obiecte sigilare, plurifigurative, din care eu extrag liste de bărbaţi şi femei, filozofi şi sofine — clasă mare de ctitori ai neamului meu, cel mal vechi de pe planetă, cu cinci profile craniene, de cinci spiţe umane.

Scrierea protoeuropeană se arată a fi mai bătrână decât îngăduie Dna. Marija Gimbutas aruncând acolo de ani mai înaintea celei sumeriene. Însă nepăsarea clasei intelectuale, ambiţia filo-occidentală, dogma Vechiului Testament cu Adamul şi Eva lui, rătăcirea cu bună ştiinţă în care catedrele de istorie, arheologie şi numismatică, de belferi religioşi, duc tineretul studios, ridică oprelişti morale şi materiale aproape insurmontabile în calea adevărului meu şi al lui Nicolae Densuşianu: Istoria nu începe la Sumer, Istoria a pornit de la Carpaţi, cu un prim val de invazie a omului primordial de Atlantida.

Perioada de Monitorizare Programul de Operare actul emis de Autoritatea Contractantă cu privire la data de începere a ultimei perioade de mobilizare, ulterior dării în administrare a Stațiilor de Transfer de la Băilești, Filiași, Calafat și Dobrești, a Stațiilor de Compostare Mofleni și Calafat, a Stației de Sortare Mofleni și predării containerelor îngropate pentru colectarea deșeurilor în Municipiul Craiova și a utilajelor aferente acestora; perioada cuprinsă între Data de Începere Parțială a Contractului și Data de Începere a Contractului; reprezintă perioadele, fiecare cuprinsă între: a. Formele cuvintelor la singular subînțeleg formele de plural și invers. Referirile la anexe vor fi considerate referiri la anexele prezentului Contract. Prelungirea va fi convenită prin act adițional la Contract nu mai târziu de 12 douăsprezece luni înainte de data expirării Contractului. Fiecare perioadă de mobilizare este de maxim 6 luni calculată de la data fiecărui ordin de începere și poate fi prelungită la solicitarea fundamentată a Delegatarului sau a Delegatului.

A venit vremea să răstorn sacul pe masă! Paharul s-a umplut ochi!

Şi chiar de s-ar întîmpla una ca asta, nu cat la cinstea de a fi însemnat în ochii tuturor, adică digito monstrarier 2. Mărturisesc însă că, dacă mi-aş îngădui asemenea visuri deşarte, mai tare mi-ar plăcea să rămîn ascuns în spatele perdelei, precum iscusitul mînuitor al lui Punch şi al soaţei sale Joan, bucurîndu-mă doar de uimirea şi presupunerile iscoditoare ale privitorilor. Poate numai aşa aş putea auzi cum mîzgălelile lui Peter Pattieson cel neştiut de nimeni sînt preţuite de cei înţelepţi şi îndrăgite de cei cu simţire, fermecîndu-i pe tineri şi atrăgîndu-i pînă şi pe cei mai în vîrstă, în vreme ce criticii s-ar trudi să le urmeze izvorul doar-doar or ajunge la cine ştie ce cărturar de seamă, iar felurimi de grupuri şi grupuleţe de prin saloane şi-ar umple golurile conversaţiei tot întrebînd cum şi cine şi cînd a putut scorni asemenea istorii.

Şi cum este paharul tău, Ion Gheorghe? Pocalul lui Cotiso bazileul este paharul răbdării şi suferinţelor mele. Ce meşteri făurari erau geţii! Cunoşteau sudura cu trei mii de ani înaintea brevetării ei ca invenţie modernă. Ce proiecţie, ce minte unitară, ce tensiune de asamblare a părţilor alcătuitoare şi imagistice într-un tot unitar!

Mireasa din Lammermoor

Ca o viaţă de om, adunată din tablouri cu întâmplări de-a lungul vremii, ca şi o obşte: compoziţie de mai mulţi inşi, fiecare cu spectacolul său, montaţi la un singur corp social. Parcă ar fi cărţile mele, ca părţi componente ale vieţii mele, câte o stampă, câte o frescă fiecare în parte, una la alte sudate de timp.

Şi când te distanţezi, așa că glezna prietenei de slăbire mare vas şi sonor şi bogat în chipuri pe care aproape le dăduseşi uitării! Şi vulturul cu peştele în cioc, iar cu gheara prinzând un iepure; creasta lui, corn de căprior bătut cu pietre inestimabile.

Şl mai apoi vine un ţap cu ochiul cât toată tâmpla: o cracă mare de şapte coarne încovoiate, trofeul lui, cinegetic; o aripă de pasăre mică pe flanc, iar deasupra un alt vultur cu gheara crispată şi de trei ori mai mare decât el. Asupra tuturor o friză de capete, de nenumărate capete de acvile pe-un şarpe uriaş ondulând de alte nenumărate ori.

Aici se termină explicaţia ce-o datoram spre a face accesibilă sintagma: Pocalul lui Cotiso. Se află în preajma Curburii Carpatice un deal ciudat, cu floră şi regim geologic de munte.

Un cipi de beton cu o picătură de metal în vârf îi atribuie vreo cinci sau şase sute de metri. Într-o parte i se zice Dealul Mare, nume banal, într-alta Montioru, dar el merită apelaţiunea Istriţa. Acest Gheorghiţă este strămoşul meu, şi dealul mare este al nostru, de la Mizil şi până la Comandău, la capătul unui fir de apă numită Muşa, din care s-au adăpat străbunul cu oile sale cu tot, după ce-a trecut vama fugind de persecuţia cătanelor cu pană de cocoş la capelele lor chezaro-crăieşti.

Este un fragment de Gherse Belagine din care nu se înţelege prea ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate raportul dintre Gheorghe şi Poteră, un soi de ereditară confuzie perpetuată din cauza unui viciu de translaţie şi adaptare la realităţile istorice: o fotografie din albumul meu de familie, căci eu eram păstor de lume şi legiuitor declamând precepte şi proverbe, psalmii eroismului suprem.

Oaia ce se vede în baladă, împuşcată, este zeiţa Lunii înspre care ceata mea de Salii trage cu arcurile s-o despresureze de nori. Ultima oară am văzut lumina lumii ăsteia în comuna Florica, plasa Câmpuri, o colonie de munteni de Buzău, împroprietăriţi ca însurăţei, categorie de tineri ţărani răsplătiţi cu pământ de arat, de semănat de către o patrie veche. Dinspre tata venim de dincolo de munţi, de pe la Râşnov, prin vama Sita Buzăului. Tata mare Dumitru a trecut încoace ascuns, cu încă un frate al său, ca o pereche de iezi duşi la târg, în căruţa cu fund dublu, înşelând vigilenţa grănicerilor ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate.

Cealaltă moştenire, de muntean, fiu al unul sat de colonişti din bazinul Bâştelor şi Buzăului, ei înşişi destul de pestriţi ca origine, vânturaţi cu turmele lor de Răşinari, Cibin şi Bârsa prin Sita Buzăului, era identică celei transilvane.

Abia târziu, după descifrarea monezilor geto-dacice, s-a întocmit o hartă de Ţară unică; din vârful Muntelui Penteleu, cotă marcată de către un megalit ce figurează un cap de leu, loc de Cogaion al unei gnose proto-orfice bine determinată, am cuprins cu ochiul minţii, spaţiul obârşial.

Într-un silex găsit în ţărâna scormonită de către arheologi pe dealul Dara, din ciclul topografic al Istriţei, am stema: pe un scut tronconic văd un mare cap de bărbat negru cu smocul bărbii ascuţite, de bour, cu obrajii lânoşi, cu buzele strânse de parcă fluieră; şi pe gură îl iese un alt bovideu lăţos, din spiţa Bos Moscatus, şi botul lui este un preot alb cu braţele adunate la piept, ţinând un vas în chip de taur.

În pomeţii marelui silen şi-n orbite, luminile ochilor pâcloase figurează personaje în genunchi la un altar cu focul înalt şi fumegos: trei în stânga şi trei în dreapta, copil, femeie şi bărbat cu cagulă albă pe cap, şase inşi. Printre ei urcă o coloană de lumină şi în vârful coloanei capul tot de lumină al unui străbun; şi din tâmple se ridică două păsări cu gâturile lungi serpentinare, sunt lebede, sunt cocoare, păsări ale focului; şi crestele lor sunt gătite cu argintii corniţe de dragon.

Se împreună la aripi şi pe sub arcada braţelor lor de păsări heraldice se intră într-un lăcaş negru cu acoperişul de piramidă. Deasupra templului acesta cu flamingi-dragoni la porţi sunt nori albi şi nori cenuşii cu chipurile de fiare şi de oameni râzând: emblemele doctrinei Vasileea, a morţii eroice în veselie. Şin spatele lor, la marginile blazonului şi-a toată înfăţişarea, alte două femei tinere, luminoase, codane, cu funiile cosiţelor de aur până jos la genunchi.

  • Aaa: Aă: Ab: - Vorba scoasa cu clestele; Ca la dentist - O scurta vocaliza la un consult de gât - Brusca revenire a memoriei cu recidiva - Asta-i de mirare V.
  • Prietenul deținătorului multi slim

Acestea au fost părţi însumate, ca o seamă de subdiviziuni: desene şi închipuiri pe masca Omului Negru Ghebeleizis-Creatorul, cel ce fluierând, suflând duh arheal ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate dat chip cerului şl pământului, focului, aerului, instituţiilor, sediilor sacre şi gentilice, Tatăl Patriei, cel cu barbă de bour şi cu ochii de foc.

Am descris stema statului nostru primordial, dual-geminat Geto-Dacia şi am spart în măseaua minţii conceptul Patrie, adică pământul patern, moştenirea de la tată, sâmburele mental ce ne deosebeşte de ceilalţi care zic ţării lor Rodina, Motherland — ţara mamă, ca amintire a zestrei matriliniare, ce-a marcat situaţia definitivă, istorică a cutăruia şl cutăruia neam.

Însă dacii-geţii se ţin sub dominaţia mentalităţii paternale cu al lor pater şi cu moşia, teritoriul cuvenit prin succesiune paternă, fie de la bunicul mamei, fie de la tatăl tatălui. Cum ziceam, când m-am născut ultima oară, la Florica de Câmpuri, aveam trei pogoane de patrie într-o arie cadastrală numită Brebeanca, după care venea moşia Bălaşa, până spre pădurea Brebu către satele Zmeeni şi Brădeanu; şi încă patru pogoane de la mama, în Loturi, zonă de pământuri spre satele Cârligu, Casota, Căldăruşanca.

Astăzi, când scriu aceste toponomastice mi se adună în gât un nod de lacrimi şi mi se umezesc ochii către acea Patrie pururi pierdută. Cum am ajuns eu să umblu astăzi pe la tot felul de notariate şi oficii ale Ministerului Justiţiei cu gândul să-mi întocmesc dosarul de renunţare la cetăţenia română? Am ajuns! Se construia un foişor primitiv din patru gemănări de salcâm, se încropea atent o punte de crengi trainice, se alcătuia pătuţ de iarbă, acoperiş, umbrar şi toată ziua noi, copiii, şedeam cu schimbul acolo, cocoţaţi în prepeleac.

Vreo zece metri înălţime. Din prepeleac văzut-am întindere sticloasă-verde, trei sferturi de cerc de orizont, şi-atunci când peste ani cutreieram apele Oceanului Atlantic, după câteva săptămâni de contemplare de pe puntea vaporului de pescuit, mi-am adus aminte că mai trăisem pe lumea aceea.

Prizonier onomasticului meu de neam şi al orizontului la care m-a ridicat un foişor ţărănesc, dar ce orizont! Ajuns-am eu la bătrâneţe tocmai de unde am plecat?

V-XII EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE disciplină opţională MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

Am umblat şaizeci de ani după mine, am cotrobăit cotloanele lumii şi ale cărţilor principale şi eu zare n-am mai întâlnit alta decât mi s-a dat să văd de-acolo, dintr-acel turn de crengi şi frunze, şi eu altceva n-am putut s-ajung decât Gheorghe, Omul de Pământ — Ghebeleizis Şi-am trecut cu pasărea veacului Himalaia celor mai până la dumnezeu munţi, de mai multe ori dus şi întors, şi la peste zece mii de metri deasupra celor pământeşti, tremurând de surpriză, deziluzie şi acceptată neputinţă; am plutit asupra vastelor talaze, brazde albe, purpurii câmpii de nori, şi tot degeaba: Orizontul pe care mi l-a desfăcut la pieptul ei zâna Câmpiei Gherghiţa ne-ntrecut a rămas.

Aşternute pe plita încinsă se contractau aburind, se destindeau şi ne scoteau din minţi cu adevărul lor în pripă, cu dărnicia lor absolută, cu mireasma obârşiei noastre într-unul zeul Panem — Cel de grâu, frate cu Pan Cel de caş.

La noi, muntenii buzoieni din câmp, acea pâine subţire ca pielea de taur mitologic se numeşte franzelă şi o anume etimologie proto-latină mă obligă să apropii numele şi felul ei de frunză — pâinea subţire ca frunza, numele şi chipul zeii Frânză, muza cântecelor eroice pe care o invocă toate doinele.

ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

După bucuria gurii veni amărăciunea minţii: să umbli de la Buzău până la Ninive, Babilon, pentru ce? Ca să-ţi dai seama de eşecul unei ambiţii nesăbuite. Se află acolo în spaţiul dintre sacrele, uluitoarele fluvii ale Mesopotamiei un turn de cărămidă pe care ghidurile turistice îl prezintă drept Turnul Babel. Am urcat spirala scării pierderea în greutate altitudine mare a mitologicului far al pustiului, mi-am tras sufletul pe platforma strâmtă din finele turnului, lipidu-mă cu spatele de zidul interior, nevoit de-un rău al lăuntrului meu dezamăgit de mine însumi; nici din vârful acelui Babel, altceva nu s-a dat ochiului meu; nici mai multă frică, nici bucurie mai mare decât simpla şi măreaţa repetare a vedeniei ce am avut-o asupra Câmpiei Gherghlţei, din foişorul ţărănesc prepeleac.

Binecuvântat eşec! Dar să te recuzi tu acum, la şaizeci de ani de la cetăţenia română, cum vine asta? Vine de la Spurcata şi de la lumea ei de turnători pe care ai întâmpinat-o cu pieptul gol, golaş ca puiul de cuc, din nedreptate de la prieten în nedreptate de la vrăjmaş pe faţă.

ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

Gheorghe din Câmpia Gherghiţei, ce biografie aveai tu să te contrezi cu armatele văzute şi cu hoardele secrete? Aveam de partea mea Dealul Mare Istriţa şi dacă aş fi trăit într-o lume tot atât de curată ca mine şi ca gândul meu şi ca întreaga mea încredere şi devoţiune în comunişti, încununat aş fi fost cu laurii unui descoperitor de cultură majoră, de prestigiu mondial.

Cărţile mele recunoscute la vreme şi răsplătite, şi movila de nisip din care se rostogolesc pietre la un fir de apă curgătoare undeva pe Istriţa, mi-ar fi dat puterea să stau în calea multor nedreptăţi ale istoriei, însă falsul sufletesc duplicitar al contemporanilor mei, ipocrizia şi delaţiunea ca instituţie publică, singura prin care se dădea gloria şi consacrarea, au derutat puterile şi râvna mea deal mai reface ca popor într-o vechime la care mintea lor retezată de Şcoala Oficială nu putu să cuteze.

Să ne uităm înapoi din turnul-prepeleac, să ne întoarcem faţa către muntele meu Istriţa. Acel Crucişător de gală funerară pe care proiecţia de foc a asfinţitului îl clarifica din toate părţile, trecea solemn, străveziu, albastru, uluitor, către soarele în coborâre, se plasa în faţa luminii şi deodată se încununa de către raze; corabia mea originară, Istriţa tărâmului meu de eşec social.

  1. Fericirea de Dincolo din prelegerile prof.
  2. Text of Dctionar de Variante Dicionar de varianteautor: Eleonora Zama CUVNT NAINTE Lucrare cu caracter practic-utilitar, cartea de fa este destinat publicului larg, doritor de o mai bun stpnire a mijloacelor de exprimare, dar mai ales celor ce practic, fr s fie filologi, o profesie care implic munca de redactare, editare, corectarte de text.

Într-una din acele Chindii am fost atins de-o ciudată nevroză, de-o astenie fără cauză. Numai în eposul sofic există un asemenea moment al căderii în nefericire: când ZeulErou, după ce a gustat mierea transcendenţei primitive în castelul celor trei zeiţe surori, Muze, fiind păcălit în mod josnic dar cuvenit de către un demon ce luase înfăţişare de iepure, trecu hotarul şi se abătu în tărâmul zis Valea Plângerii.

De câte ori întorceam faţa spre Nord şi vedeam catedrala aceea albastră, pe după care se dădea soarele la o parte, mă străbătea un fior funerar, după care mă cuprindeam de-o exaltare şi-o bucurie bolnăvicioasă.

Dar ce era Istriţa asta în mintea adolescentului ăla de la câmp? Ce avea să fie peste ani? În paranteză şi-n acest loc mă întreb: oare ce altceva am căutat eu în Nordul acela decât o statuie de bronz — femeie tânără, de la mijloc în sus, iar în jos trup de peşte, care să lege cu un fir de foc ideal acele zugrăvii stângace pe ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate căruţelor din Câmpia Gherghiţei?

Şi mă întrebaţi, ipocriţilor, pentru ce renunţ la cetăţenia română după ce mi-aţi spart Cetatea? Totuşi, ca să pricep Istriţa, zeii m-au încercat de la naştere cu o boală ciudată: un splin de care mama mea, tânăra fiind, a tras sperietură şi mi-a dus grija până târziu, în timp.

Zicea Filofteia D. Stan cum că eu, de cum m-am născut, am ţinut-o tot într-un plâns. După ce m-au botezat cufundându-mă în vasul acela de-i spun ei cristelniţă, pre numele zeului lor, plânsul meu a ţinut-o pe-a lui. Sunt sigur astăzi că, după ce soarele cădea pe după Istriţa, un Balaur venea şi mă mânca, pe limba lui legănându-mă şi deci mă înghiţea Când peste ceva ani mama şi cu o vecină, ce avea şi ea o cobe de fată cu adevărat bolnavă, m-au dus să mă citească un bătrân popă de la Costeşti şi, zice ţăranca, plânsul meu s-a ogoit.

Dctionar de Variante

Pe de altă parte, toate eşecurile mele, astăzi, le pun sub greşeala mamei: dacă eu am fost sortit Şarpelui-Balaurului pentru ce m-a dus la preotul cristelniţei? Este o crimă ce faceţi voi, părinţii noştri, încredinţândune încă nezbiciţi de apele matricei, prin scufundarea întrun vas de apă, luându-ne de la zeul păgân la care am închinat şi-am jertfit în celelalte existenţe; cum anulaţi voi o sută de mii de ani ai Ursului aruncându-ne Mielului vostru?

Cum să nu ne urmărească eşecurile şi gândul şi fapta de-a renunţa la cetăţenia română? Eu am fost hărăzit Dealului Mare Istriţa întrucât zeii mau întors din nemurire înapoi pe pământ să caut, să găsesc, să afirm, să impun respectului ştiinţelor istoriei chipurile de piatră şi numele strămoşilor mei. Alt rost nici n-a avut venirea mea în România voastră; este exilul meu sub formă de naştere dintr-o ţărancă naivă care m-a încredinţat unui zeu către care chemare n-am avut întrucât n-a fost trimitere.

ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

De aceea urâţi voi pietrele mele, de-aia miaţi distrus cărţile cu false criterii estetice, politice şi cu interese de gaşcă. O fi lucrat prin voi şi zeul cristelniţei, dar dacă El este cu adevărat Dumnezeu Adevărat de ce are lăcomii imperialiste şl de ce să ne pună pe toţi în genunchi la Icoana lui? Să bată Dumnezeul Păgânătaţii mele poporul şi ţara care mă resping!

Hotărârea nr. /

Târziu de tot, pe aproape de şaizeci de ani, aveam să găsesc pe anume obiect litic imaginea unui zeu: pântecul lui în chip de clopot, braţele în lături, semirăstignite, şi de la coate spre palme ridicate specific: gestul orantelor neolitice şi ale unui Atlas ce ţine cerul pe palme. Capul idolului de pământ în loc să fie pe umeri, unde-i este locul, se vedea jos, substituit organelor genitale; picioare nu avea, dar sub pântec gura boltită, ca de cuptor.

Divinitatea focului, a vetrei, a căminului primitiv: semnele grafice din care se alcătuia sacrul furnal i-au dat numele: Sobaza, ceea ce are înţelesul Zeea Soba, ca mama lui Sabazius. Se află într-un basm fragmentul de epos sofic în care Ţugunea — Fiul Mătuşei este ologit de către zmeoaică întrucât i s-au luat vinele imaginate ca un soi de corzi elastice, funii locomotorii, pe coare malefica idolă unde le ascunsese?

În firida sobei. Metafora este maica noastră Sophie care ne dă primul lapte astral şi ne îmbată spiritul cu tăriile cerului, din pruncie. Se iveau situaţii când mama avea nevoie de cutare lucru, de pildă când gătea, când mai ştiu eu ce trebăluia; întrucât eram cel mai mare, iute mă trimetea: du-te şi adă din casa mare!

Cine s-a născut la ţară cunoaşte că locuinţa rustică funcţionează în regim de nuanţe precise, desemnate prin casa mică, unde se doarme iarna, unde se găteşte, unde se ia masa, şi casa mare unde se păstrează hainele de sărbătoare, actele, lucrurile de valoare, de obicei închise într-un cufăr bătrânesc, lada de zestre din studiile demografice.

ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate

În casa mare era mereu întuneric, răcoare şl nu-mi dau nici astăzi seama de unde se insinua teroarea aceea: din poveştile ce auzisem despre strigoi, din impresia ce-o făceau asupră-mi întâmplări ca acelea despre o femeie de la munte ce venise să-şi prăşească porumbul şi-o omorâse nu se ştie cine şi-o îngropase cu o mână şi-un picior afară, şi că o femeie s-a aruncat într-una din fântânile părăsite după ce venise la ea un Om Negru, bătuse în geam şi-i spusese: hai!

Eu tot o strigam şl mă prosteam numai să nu rămân singur cu lucrurile şi cu liniştea din casa mare.

Despre Mit

Am translat această infirmitate a mea din copilărie pe seama climatului politic-social de mai târziu într-un poem din Elegii politice.

Urâtul rustic, un soi de spleen hrănit de întâmplările tragice ale lumii aceleea şi-a pus insistent amprenta pe sufletul meu, ajutat de sora lui Timiditatea şi Pudoarea aproape bolnăvicioase. Ne duceam odată la pământurile din Loturi: tata, mama, fratele şi eu în căruţa trasă de ultima noastră pereche de cai pe care tata i-a trecu mai apoi la colectivă.

Asta pentru că mi-a trecut ruşinătatea-ruşinea. Şi ce era ruşinea, frate? Era o stare de rătăcire interioară, o bolânzeală de cuget ce făcea inima să bată fără temei; se ridica sângele în cap intimidând mintea şi obrajii împurpurândui, înroşindu-i — de la roşul feţei venind numele de ruşine, totuna cu timiditatea, cuvânt în care se zvârcoleşte neputincioasa laşitate.

Depăşit-am teama şi ruşinătatea şi-am ajuns la euforia dezastrului în felul următor.

Hipnoza pentru controlul greutatii - psihoterapie hipnotica

În seara aceea tata, venit întro permisie, şi cu mama, au plecat la o nuntă la un vecin şiam rămas acasă numai noi, cei doi băieţi. La dieta de slabit numai cu fructe moment dat am avut sentimentul unei bucurii, ca o libertate, ca o lipsă de stăpân, ca o nesupunere, ca o evadare, cum aş zice astăzi.

Am dat buzna în casa mare şi-am început să scotocesc: după icoană, unde mama ascundea steble de busuioc, o sticlă cu aghiazmă, apă chioară de la biserică, o sticlă cu un medicament rustic, ţuică, în care dospeau rădăcini de buruieni de leac şi nişte ciudate amulete de crengi legate-n cruce cu fire de lână roşie pentru descântece şi farmece băbeşti.

Fie de la excitaţia consumului de zahăr cu apă, fie de la emanaţia telurică ce avea să explodeze peste câteva momente, sufletul meu se umpluse de-o cutezanţă fără alt temei, de-o ciudată bucurie fără cauză imediată şl m-am apucat să răscolesc, să cercetez casa mare de s-a ales praful din toată teroarea aceea. Însă n-a fost de lungă durată. În toiul acelei rebeliuni asupra tenebrelor şi tainelor lăcaşului natal am auzit uşa de-afară troznind şi clinchet de geamuri.

Am crezut că umblă câinele să intre în casă; a sărit cu labele pe uşă, o împingea şi dădea s-o scoată din ţâţâni.

Atât a pierderea în greutate de zel tot cutremurul acela dezastruos din anul S-au prăbuşit închisori şi blocuri celebre în Bucureşti, cum aveam să citesc mai târziu, dar copilul de mine a fost ferit atât de consecinţele fizice cât şi sufleteşti: n-a fost pentru el nici un cutremur; o scormonitură de gheară de câine la uşă!

Ce rost avea să priceapă ceea ce nu-i era lui adresat: pedeapsă, avertisment. Lui Ion Gheorghe ăsta fricos, timid şi împiedicat în umbre i-au oferit zeii prima eliberare: deopotrivă din avântul sângelui biciuit de-o băutură, de faptă oprită, pe fondul unui zbucium cosmic şi de fapt profund turmentat de valul energiilor telurice ale plutelor geologice de sub Câmpia Română în fricţiune. Nu ne-am dumirit noi, copiii, ce-a fost de-a vorbit singură uşa, de s-au mişcat ele ferestrele, că s-au şi întors părinţii de la nunta aceea.

Îi preocupa soarta noastră fiindcă ei percepuseră cutremurul cu seriozitatea şi îngrijorarea ce le-o dădea locul lor pe lume, răspunderea lor. Primul eve slimming tea seism al epocii moderne căruia evenimentele aveau să-i dea o mulţime de conotaţii tragice, de la rangul fizic până la simbol suprafiresc, istoric şi mitologic.

Întorşi de la nenorocita aia de nuntă, părinţii noştri îşi reproşau chestiuni ciudate pe care ruşinosul şi blegul de mine le-a înţeles cu o lacomă iuţeală şi stupoare. În casa noastră au început certurile, ura bântuia şi auzeam incredibile lucruri şi fapte pe care bărbaţii nu le pot trece cu vederea femeilor lor.

Venit în permisie, bărbatul tânăr a fost profund afectat de cele ce i-au fost arătate la nunta aceea. Nu face cinste copiilor să depene firele relaţiilor sentimentale conjugale sau extraconjugale în care părinţii lor au pătimit şi s-au distrus reciproc. Eu mă cercetez pe mine, fiul lor, să aflu preţul bucuriilor şi dezrobirii mele de sub tenebrele instituţiilor tradiţionale: cât de mare a fost el faţă de ceea ce ghidul ocupat al momelor pentru ținta de pierdere în greutate câştigat sau mi s-a oferit, atât de oameni cât şi de zei.